#STĂMACASĂ – O abordare nouă asupra vieții

Să fie vreo două săptămani în urmă, când m-a sunat bunica mea. Începuse deja răspandirea virusului COVID-19 și la noi în țară, iar ea era îngrijorată de noi, nepoții și strănepoții ei. La vârsta de 85 ani, bunica mea, este o femeie greu încercată de viață, dar al cărei suflet este tânăr și plin de energie. Pentru mine, este o luptătoare!

Ne-a îndemnat să stăm în casă și să ne ferim de locurile aglomerate. Apoi ne-a îndemnat la rugăciune. Religioasă mai mult decât oricine cunosc eu, mi-a mărturisit că nu ar fi crezut posibil să treacă prin această “napastă” (cum a spus ea), care s-a abătut asupra omenirii și că rugăciunea zilnică ar trebui să fie rostită în fiecare casă, pentru tamăduirea lumii.

Bunica este singura ramasă în viață dintre toți bunicii mei. Este și străbunică! Deși sunt departe de ea, îi prețuiesc sfaturile și sunt recunoscătoare că face parte din viața mea, a familiei.

Vă povestesc toate acestea, deoarece m-a făcut să mă gândesc profund la tot ce am povestit cu ea, după ce am închis convorbirea telefonică.

Pandemia coronavirusului, este o realitate inedită și încă necunoscută, pentru fiecare dintre noi. Efectele ei se instalează în orice segment al vieții noastre, generând stres, teamă, incertitudine. Este o stare absolut normala, însa tot atât de important este să nu devenim victimele acestei stări.

Avem temeri pentru persoanele dragi, pentru cele vulnerabile, neliniști legate de locul de muncă sau problemele financiare cu care ne confruntăm. Suntem puși în situația de a găsi modalități de a face față și de a instala o nouă rutină în confortul casei, în sânul familiei.

Probabil vom trăi așa o perioadă destul de lungă, iar îngrijorările care ne epuizează fizic și psihic, o să ne afecteze starea de sănătate, mai devreme sau mai târziu.

Și eu am dimineți când mă trezesc cu o stare de anxietate, sau dimineți când știu în sinea mea că într-un final totul va fi bine. Accept stările prin care trec dar nu le las să mă conducă, dacă nu sunt pozitive. Găsesc puterea de a merge mai departe și iau această experiență de întoarcere la simplitate, la o stare de mulțumire cu mai puțin, dar bun și real.

Viața în izolare poate fi o piatră de încercare, ritmul nostru obișnuit fiind dat peste cap. Ca și familie ne-am adaptat destul de ușor noii circumstanțe și luăm totul pas cu pas.

Împărtășesc cu voi din preocupările noastre zilnice, în cazul că le gasiti benefice și vă sunt de folos:

1. Timp în familie

Ca nimeni să nu o ia razna și să fim în echilibru, este esențial să facem lucruri împreună. Plănuim pe larg activitățile și încercăm să ne ținem de ele. Sunt momente în care stingem televizorul și ascultăm muzică, tocmai pentru a nu sta în permanență conectați la știrile care aduc tensiune și gânduri negative.

Am epuizat toate jocurile pe care le aveam la dispoziție, sau am construit din imaginația noastră. Unele ne-au amuzat altele ne-au plictisit, cum e și normal să se întample.

Cel mai mult ne place să gătim împreună și să facem sport. Suntem o familie care iubeste yoga și practicăm împreună posturi ușoare, exerciții de respirație, sau ne amuzăm cu Yoga în doi, de care vă povesteam într-un articol anterior.

Serile sunt deseori liniștite, cu “movie night” și popcorn, alteori medităm în liniște, într-un ambient cu uleiuri esențiale, sau citim un pic înainte de somn.

2. Homeschooling

Cât nivelul de energie este ridicat, în special în prima parte a zilei, ne ocupăm de activitațile “work from home”, care implică telefoane, mailuri, acte și alte “deadline-uri” de îndeplinit.

Alesia face teme online, sau ceea ce primește de la profesorii cu care ține legătura aproape zilnic. Au creat mici grupuri pe rețelele de socializare, unde schimbă păreri, comunică și se amuză. Nu prea are timp să se plictisească, își găsește mereu lucruri noi de încercat: origami, dansuri pe Tik-Tok, pictat sau gătit. Se întamplă sa avem și mici conflicte când vine vorba de îndeplinirea sarcinilor în casă, dar…de’…cu toții am trecut prin asta! ? “Să ne îngăduim unii pe alții!”, cum zice bunica mea.

3. Timp pentru tine

Toată lumea spune că acum avem tot timpul din lume să facem ceea ce înainte nu reușeam. Știu și eu cât este de adevărat?! Să stai numai în casă, înseamnă să fii destul de organizată ca și femeie, pentru ca starea de armonie să domine în familie. Asta îți poate ocupa o mare parte din timp!

De obicei găsesc timp pentru mine, separat de toate îndatoririle la comun. Așadar, practica mea pe salteaua de yoga este nelipsită și tare bine îmi face fizic și psihic. Am zile când încerc și antrenamente mai intense, că doar trebuie să consum și acele extra calorii, când ronțăi câte ceva, din impuls. Încerc tot felul de măști de față și păr, cu ingrediente ce le am în casă și mă alint cu băi lungi și parfumate, un adevărat elixir pentru simțuri.

4. Acceptare

Ca să fiu în acord cu vorbele bunicii mele și pentru că asta și simt, încerc ca în fiecare seară să mă reculeg prin rugăciune și meditație. Cred cu tărie că energiile noastre bune sunt ca un pansament pentru omenire și binele planetei, în acest moment. Cu cât mai multe energii iubitoare, cu atât mai ușoară trecerea prin prezentul tumultos pe care îl trăim. Rugăciunea trebuie să vină din suflet, simplă și adevărată, ca o vindecare pentru toate temerile pe care le avem.

Probabil că multe lucruri pe care le facem noi în familie, le faceți și voi. Trebuie să admitem că este o încercare nouă, prin care cu optimism și sperantă, putem trece cu bine. Iar atunci când vibrațiile energetice sunt joase, este în regulă să luăm o pauză, să lenevim în pijamale și să facem doar lucruri care ne bucură sufletul. Ziua de mâine poate fi diferită și recuperăm ceea ce nu am reușit azi.

5.Totul va fi bine

Cred că acestă nouă viață în izolare, impusă dar necesară, ne va face să apreciem mai mult ce aveam înainte și nu conștientizam. Eram prea grăbiti, prea competitivi cu noi înșine și cu cei din jur, pentru a vedea cât de norocoși suntem că muncim, că avem o siguranță a zilei de mâine, că avem un ritm al vieții care ne ține în echilibru.

Simt că toate încercările prin care trecem, ne vor schimba în bine. Poate vom pune pe primul loc familia, dacă până acum nu aveam timp de ea. Poate vom fi recunoscători naturii, căci simțim acum cât de chinuitor este să nu te bucuri de o plimbare în aer liber. Poate din grijă pentru mediul înconjurător, vom recicla și vom alege să trăim sustenabil.

Să lăsăm viața să ne intre în suflet și să o apreciem! Să nu ne mai grăbim, să ne bucurăm de micile plăceri, să ne oprim din când în cand să RESPIRĂM! Să ne conectăm la prezent, pentru că viața se întămplă aici, acum!

Namaste!